Pijamaua cea frumoasă
Este încă somnoroasă.
O trezește-ncetișor
Cântul păsărelelor.
A rămas singură-acasă,
Sus pe pat în dormitor,
Unde copilul a pus-o
Singur, fără ajutor.
În casa cea liniștită
Se trezesc, rând pe rând,
Jucăriile frumoase
Și vorbesc cu ea în gând.
Aventuri cu trenulețe,
Urși de pluș și iepurași,
Zâne bune și printese,
Toate le-află mintenaș!
Și atunci când obosește,
Se-ntinde si se-odihnește,
Cu drag florile privește,
Și cu ele povestește.
Soarele vine și el
Apoi prin fereastră,
Să o gâdile nițel
Și s-o-nveselească.
Pijamaua mângâiată,
Liniștită, răsfățată,
Vrea din nou să o îmbraci,
Să-ți aducă vise dragi.
Și când mama va veni
Și cu drag te va-nveli,
Te vei liniști pe dată
Și apoi vei adormi.
Pijamaua fericită
Sigur te va însoți
În aventuri minunate,
Ce le-a aflat peste zi.
Add comment