Vrăbiuța Zburli

De pe-o creangă din copac
Vrăbiuța-n jos privește
Către-o bancă și-un băiat
Și la covrig ea poftește.

Și coboară lin în zbor,
Țopăie și ciripește.
Băiatul cu ea împarte
Și pe loc o îndrăgește.

Doi prieteni buni împart,
Zilnic, gânduri și mâncare
Și discută, analizează
Fiecare întâmplare.

Când copilu-i supărat
Zburli îi arată-ndată
Că, deși n-a câștigat,
Distracția-i minunată.

Iar când lacrimile curg,
Că nu-i iese câte-o schemă,
Vrăbiuța îi admiră
Progresul de-atâta vreme.

Și de plouă, las să plouă!
Nu-i motiv de întristare:
Soarele, de după nori,
Ne așteaptă cu răbdare.

Vrăbiuța știe, iată,
De secretul minunat:
Să vezi plinul din pahare,
Și să fii mai detașat.

Citește și varianta poveste

Zâna Lunia și Zâna Azaleea

Add comment

Noutăți

Povesrea de duminica seara

  • Petrecerea Pijamalelor. Poveste de Claudia Groza Lazar gokid ilustration

Poveste radiofonica

Media

Poveștile se hrănesc cu urechi de copii în sos de vise cu puțin praf dulce de stele.